Confruntarea intre democratie si totalitarism dupa 1945

Dupa 1945 a continuat confruntarea intre democratie si totalitarism. Deoarece regimul fascist italian si regimul nazist au fost infrinte a fost o confruntare doar intre democratie si regimurile totalitare de extrema stinga, regimurile comuniste.

Prin  Conferinta de la Yalta din februarie 1945 URSS a primit dreptul sa-si extinde dominatia asupra statelor din sud-estul Europei. Aceasta dominatia s-a materializat prin sprijinirea instaurarii unor regimuri comuniste in state ca Polonia, Romania, Bulgaria, Germania de Est, Ungaria, Cehoslovacia, Albania. Dupa Yalta occidentalii si-au dat seama de adevarata fata a lui Stalin si de pericolul pe care il reprezenta acesta pentru democratiile europene prin faptul ca sprijinea raspindirea comunismului in Europa si in intreaga lume.

 In acest context  SUA va initia din 1947 o politica de stavilire

(containment)  a comunismului in Europa de Vest si in intrega lume.

          In 1947 va fi lansata de presedintele Truman doctrina carei poarta numele. Doctrina Truman a derivat din evenimentele din Grecia, unde comunistii încercau să răstoarne monarhia şi guvernul legal ales. Trupele britanice, care ajutaseră la eliberarea Greciei de germani în 1944,  restauraseră monarhia, dar aveau reale dificultăţi în a o susţine în lupta împotriva comuniştilor greci, ajutaţi de cei din Iugoslavia, Bulgaria şi Albania, din ordinul Moscovei. Grecia a primit imediat un ajutor masiv în materie de bani, arme şi instrucţie, asistenţă ce a permis înfrângerea comuniştilor până în 1949. Turcia, care era şi ea ameninţată, a primit un ajutor american consistent.

          Din punct de vedere economic in anul 1947 a fost adoptat Planul Marshall prin care SUA incerca sa ajuta toate statele europene sa-si refaca economiile distruse de razboi. La indemnul URSS statele comuniste au refuzat sa accepte acest plan, iar statele occidentale l-au acceptat fapt ce va contribui la refacerea si dezvoltarea economiilor lor.

 Replica economica a URSS la Planul Marshall a fost infiintarea in anul 1949 a Consiliului Economic de Ajutor Reciproc(CAER) cu scopul intensificarii colaborari economice si a dezvoltarii statelor comuniste, dar URSS nu a reusit sa se ridice la nivelul SUA in ceea ce priveste ajutorarea economica a satelitilor ei din sud-estul Europei

 Pe plan politic si militar din initiativa SUA in aprilie 1949 va fi infiintata la Washington, Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) cu scopul de a riposta ferm oricarei agresiuni a URSS asupra statelor democratice din Vestul Europei.

Replica URSS a fost infiintarea in anul 1955 a Pactului de la Varsovia, alianta politico-militara a statelor comuniste care trebuiau sa-si acorde sprijin in cazul unui atac al NATO. In practica SUA si aliatii ei au purtat razboaiele din Coreea(1950-1953) si Vietnam(1961-1975) cu obiectivul principal de a opri raspindirea comunismului in Asia si a sprijinit miscarile anticomuniste si dictaturile de dreapta din America Latina. Dupa invazia Afganistanului de catre URSS in 1979 a sprijinit rezistenta antisovietica. La randul ei, URSS a sprijinit miscarile comuniste din Africa, Asia Vietnam, Indochina, Coreea de Nord) si din intreaga America Latina.

Cu sprijinul economic american, dar si datorita intensificarii economice dintre ele incepind cu anul 1951,odata cu infiintarea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, statele vest europene au cunoscut timp de 20 de ani o rapida dezvoltare economica care s-a materializat prin inbunatatirea nivelului de trai. La aceasta dezvoltare economica a mai contribuit si politicile economice de interventie a statelor in economie prin nationalizarea unor ramuri industriale, comenzi pentru industrie, lucrari publice, dar cu pastrarea principiilor economiei liberale(capitaliste, de piata).

Statele comuniste  si-au refacut mult mai greu economiile, datorita proceselor economice dirijate(centralizate). In state ca Republica Democrata Germana, Ungaria, Cehoslovacia cu sprijinul URSS,  granitele cu statele capitaliste au fost puternic militarizate si fortificate cu scopul de a impiedica fuga in statele libere a cetatenilor nemultumiti. Punctul culminant al acestei politici a fost construirea in 1961 de catre autoritatile comuniste din Republica Democrata Germana cu sprijinul URSS a Zidului Berlinului, care diviza orasul in doua si care a devenit un simbol al divizarii Europei.

Deaorece autoritatile comuniste nu reuseau sa rezolve problemele cetatenilor au aparut numeroase miscari antisovietice si anticomuniste, ca cele  din Ungaria si Polonia din anul 1956, Cehoslovacia in anul 1968 care au fost infrinte datorita interventiei armatei sovietice si a armatelor altor state comuniste din sud-estul Europei cu exceptia Romaniei, Iugoslaviei si Albaniei.  

Dupa 1970 regimurile comuniste din Europa se vor indrepta treptat spre faliment datorita politicilor economice gresite, suprimarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale oamenilor, folosirii excesive a terorii ca instrument principal de mentinere a ordinii in societate. Treptat in state comuniste ca Polonia, Cehoslovacia,vor aparea miscari anticomuniste conduse de militanti pentru drepturile omului ca Vaclav Havel(Cehoslovacia), Adam Michnik(Polonia) care vor fi persecutati de autoritatile comuniste.

          Venirea la putere in URSS a lui Mihail Gorbaciov in anul 1985 si inceperea unor reforme nu a facut altceva decat sa grabeasca prabusirea regimurilor comuniste.

          In Polonia si Ungaria au inceput in anul 1989 negocieri intre fortele de opozitie  si autoritatile comuniste privind trecerea la pluripartidism si tranzictia la democratie.

In Cehoslovacia si Republica Democrata Germana inlaturarea liderilor comunisti opusi oricaror reforme s-a petrecut ca urmare a unor mari demonstratii de strada.

  Romania a fost singura tara unde revenirea la democratie s-a petrecut prin varsare de sange.

Prabusirea zidului Berlinului in noiembrie 1989 a insemnat sfirsitul regimurilor comuniste in Europa si incetarea divizarii ei. In 1991, Uniunea Sovietica devenita o fictiune s-a prabusit si ea.

Confruntarea dintre democratie si totalitarism continua si la ora actuala, deoarece regimuri totalitare mai exista in China. Coreea de Nord, Cuba, iar fundamentalismul islamic reprezinta si el o mare amenintare pentru democratie