miercuri, 27 aprilie 2011

Actiuni militare ale domnilor romani din Evul Mediu


I.Prezentarea Bataliei de la Posada din Noiembrie  1330 dintre Basarab I      Intemeietorul si regele maghiar Carol Robert de Anjou

    Formarea statului medieval Tara Romaneasca a determinat renasterea tendintelor expansioniste ale regelui maghiar carol Robert de Anjou.
   Principala cauza a divergentelor dintre el si Basarab I Intemeietorul(1310-1352) a constituita stapinirea Banatului Severinului, care in anul 1317 se afla in stapinirea coroanei maghiare, dar care din in anul 1324 se afla in stapinirea lui Basarab in urma unor negocieri.
Dupa marturia Cronicii pictate de la Viena (Chronicon Pictum Vindobonese), document contemporan cu evenimentele pe care le descrie, in luna septembrie 1330, in fruntea unei armate puternice de tip clasic feudal, regele Ungariei, Carol Robert de Anjou (1308-1342), a patruns in Tara Romaneasca, cu gandul "sa alunge din tara aceasta pe Basarab (Basarab) sau cel putin sa dea in posesiune tara acestuia unuia dintre curtenii sai". Dupa ce a ocupat Cetatea Severinului, monarhul maghiar a nesocotit propunerea de pace a voievodului roman si a continuat inaintarea "in tara necunoscuta, prin munti si paduri", avand ca obiectiv, cu siguranta, cucerirea resedintei voievodale de la Arges.
             Itinerarul urmat de oastea regala este greu de reconstruit dar, dupa relatarea documentului amintit, in lungul lui, din porunca lui Basarab, recolta fusese ascunsa, furajele arse, fantanile otravite, astfel ca "neputand regele si ai sai sa gaseasca de mancare, au inceput sa sufere in curand de foame, regele insusi, ostasii si caii".
            Dupa un presupus asediu nereusit asupra cetatii de scaun,Curtea de Arges,  Carol Robert a hotarat sa se retraga in Transilvania, ajungand, la 9 noiembrie intr-un "loc umbros si paduros", o vale strimta intre muntii inalti, numit Posada de catre marele istoric Nicolae Iorga( in Chronica nu se da o denumire exacta).
             Basarab I a obtinut o victorie categorical, insusu regale maghiar a ascapat cu viata datorita deghizarii intr-un ostean si parasirii pe ascuns a campului de lupta
            Victoria de la Posada reprezinta un moment important in istoria militara romaneasca, afirmand posibilitatile tactice ale unei armate de tara - inferioara din punct de vedere numeric si al dotarii cu armament - de a macina treptat fortele invadatoare prin actiuni indraznete de hartuire si a le zdrobi in cele din urma in batalia hotaratoare.
            Din punct de vedere politic, biruinta obtinuta a consacrat independenta Tarii Romanesti si a favorizat dezvoltarea ei.
  
II. Luptele de la Rovine si Nicopole(1395,1396) ale lui Mircea cel Batrin impotriva turcilor condusi de catre sultanul Baiazid I

   Relatiile cu Imperiul Otoman s-au deteriorat datorita incorporarii Dobrogei in anul 1388.Dupa infringerea sarbilor in batalia acestora cu turcii de la Kossovopolje din anul 1389( Serbia a fost vasalizata) confruntarile cu turcii se intensifica.Turcii efectueaza mai multe expeditii de prada la nordul Dunarii,dar Mircea ii va izgoni.
  1391- sub conducerea lui Firuz-bey, bande otomane jefuiesc Tara Romaneasca, dar vor fi nimicite de Mircea care isi da seama ca daca nu va distruge bazele de atac ale turcilor de la Sudul Dunarii, nu va avea liniste la frontiera sa Dunareana
 1393- Mircea va intreprinde o expeditie militara plina de susces la Karinovasi in sudul muntilor Balcani.
  Sub conducerea sultanului Baiazid I supranumit Fulgerul turcii vor ataca Tara Romaneasca. Mircea va folosi tactica defensiva a „ pamintului pirjolit”
Mai 1395-la Rovine(  sunt doua opinii in legatura cu delimitarea geografica a bataliei de la Rovine: fie pe Jiu in apropierea Craiovei; fie intre Turnu si Arges) turcii condusi de sultanul Baiazid Fulgerul  sunt infrinti fapt ce consolideaza independenta Tarii Romanesti.( dupa alte surse batalia ar fi avut loc in octombrie 1394).
1396-incurajati de succesul lui Mircea de la Rovine cavalerii occidentali initieaza o cruciada antiotomana la care participa si Mircea.  Initiativa cruciadei a avut-o regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg si un rol aparte l-au avut cavalerii burgunzi( si initiau astfel cruciadele tarzii, numite astfel pentru a le diferentia de cele clasice din secolele X-XIII).La Nicopole cruciatii sunt infrinti, deoarce nu au tinut cont de sfaturile lui Mircea care cunoastea foarte bine tacticile de lupta otomane.

III. Lupta de la Vaslui( 10 ianuarie 1475) a lui Stefan cel Mare impotriva turcilor

1474- deoarece din anul 1472, Stefan a refuzat sa mai plateasca tribut,turcii ii dau un ultimatum, cerindu-i plata tributului restant si cedarea Chiliei si a Cetatii Albe,pe care Ştefan il respinge,fapt ce determina atacarea Moldovei de catre turci
  In toamna anului 1474, Suleiman, beglerbegul Rumeliei este insarcinat cu conducerea expeditiei de pedepsire a Moldovei. La dispozitia sa se aflau 120.000 de osteni dintre care 30.000 o constitia cavaleria la care s-a daugat un contingent muntean de 17.000 de luptatori.
     Stefan isi stabilise cartierul general la Vaslui si nu dispunea decat de 40.000 de oameni. In fata armatei otomane mult mai numeroase el va folosi ca si predecesorii sai tactica „ pamintului pirjolit” si va stepta armata otomana intr-un loc strategic, foarte strimt si mlastinos. Lupta s-a desfasurat las 10 Ianuarie 1475 la Podul Inalt langa Vaslui si  a inceput cu atacurile secuilor, iar armata otomana a fost atrasa in terenul mlastinos si strimt care nu ii permitea sa se desfasoare.
    Turcii au fost infrinti, dar Stefan a continuat urmarirea  si atacarea armatei otomane pina ce a trecut Dunarea. La aflarea vestii infringerii Mahomed al II-lea a refuzat sa mai primeasca timp de cinci zile si a fost considerata de unii cronicari cea mai mare infringere de pina atunci a islamului.
      La 25 Ianuarie 1475 Stefan instiinta printr-o scrisoare circulara pe sefii statelor europene de victoria sa si le solicita sprijin, pe care nu l-a primit. Aceasta batalie a fost cea mai mare victorie obtinuta de un domn roman impotriva turcilor.
 
IV.Descrierea bataliei de la Calugareni ( August 1595) dintre Mihai Viteazul si turci

În ultimul deceniu al secolului al XVI-lea, Ţările Române cunosc cea mai puternică creştere a dependenţei lor faţă de Imperiul Otoman de până atunci. Au urcat astfel, până la proporţii inimaginabile în trecut, obligaţiile materiale faţă de Imperiul Otoman: în bani-tributul, peşcheşurile, cumpărarea tronului şi bunuri de consum. Deşi turcii garantau autonomia Ţării Româneşti şi Moldovei, dregătorii greci îşi sporesc prezenţa în Sfatul domnesc, iar funcţionarii otomani în administraţie, ceea ce le îngăduia să participe direct la strângerea birurilor şi, implicit, la săvârşirea de numeroase abuzuri..
            Steagul luptei împotriva Imperiului Otoman a fost ridicat la 13 noiembrie 1594, la Bucureşti, printr-o răscoală împotriva celor două componente ale combinaţiei străine în capitala ţării: creditorii domnii şi o mică oaste otomană. Ameninţarea otomană se materializează în vara anului 1595 când Sinan paşa aştepta la Dunăre începerea ostilităţilor. Mihai îşi hărţuieşte adversarul pe celălalt mal al Dunării           
            Mihai avea 10000 mii de ostaşi, din care 2000 ajutor transilvan, pus sub comanda lui Albert Kiraly. Turcii aveau aproximativ 20000 de mii de oameni. Faţă de superioritatea numerică a adversarului, Mihai nu poate lupta în câmp deschis. Ca şi Ştefan cel Mare la Vaslui, a ales o poziţie care să nu îngăduie o desfăşurare prea mare de trupe şi, în acelaşi timp, să-l ferească de o eventuală învăluire. O asemenea poziţie, pe drumul de la Giurgiu la Bucureşti se află anume la satul Călugăreni. Aici s-a oprit şi Mihai.
  In timpul bataliei a fost nevoie de exemplu personal a lui Mihai, care a luptat in fruntea ostenilor sai. Au fost ucisi 7.000 de turci si capturat steagul verde al profetului. Superioritatea otomana l-a determinat pe Mihai sa se retraga spre munti.
    Cu sprijinul principelui transilvanean  Sigismund Bathory turcii vor fi infrinti decisiv la Giurgiu in octombrie 1595, Tara Romaneasca pastrindu-si in continuare autonomia.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu