La 13 noiembrie 1831, la Edinburgh, în familia unui scoţian înstǎrit, s-a nǎscut James Clerk Maxwell.
Jocul întâmplǎrii a fǎcut ca James sǎ se nascǎ în anul în care Faraday a descoperit fenomenul şi legile inducţiei, iar la maturitate sǎ se acopere de glorie cu lucrǎri teoretice strâns legate de studiul matematic al acestui fenomen.
Activitatea lui s-a desfǎşurat într-un ritm susţinut, în domenii variate ale fizicii, şi l-a condus la realizǎri de mare valoare.
Tratatul Electricitate şi magnetism este cea mai valoroasǎ dintre lucrǎrile lui Maxwell-opera sa capitalǎ. Prima ediţie a apǎrut la 1 februarie 1873.
Maxwell a fost un teoretician strǎlucit. Opera sa o dovedeşte fǎrǎ rezerve. A ridicat studiul teoretic-matematic-al fenomenelor fizice la un nivel greu de depǎşit chiar în aceastǎ disciplinǎ ştiinţificǎ, în care cercetǎtorii prestigioşi nu lipsesc.
Ar fi însǎ o mare greşealǎ sǎ reţinem numai acest aspect al activitǎţii sale deoarece n-a desconsiderat niciodatǎ valoarea şi utilitatea experienţelor. În mansarda locuinţei sale din Londra şi-a instalat un laborator în care consacra multe ore cercetǎrilor experimentale.
Învǎţǎmântul englez îi datoreazǎ mult lui Maxwell. În general,pe vremea lui Maxwell, era obiceiul ca fizica sǎ se predea de la catedrǎ, iar experienţele…. sǎ se facǎ pe tablǎ, cu creta.
Dupǎ strǎduinţe îndelungate, concepţia sa didacticǎ a triumfat. La început, la Cambridge: cursul de fizicǎ experimentalǎ şi laboratorul Cavendish atestǎ succesul obţinut.
Acest titan al raţionamentului pur, apreciind lucid nevoia şi utilitatea muncii de laborator pentru înţelegerea fenomenelor fizice, a fǎcut în ţara sa tot ce i-a stat în putere pentru promovarea acestei activitǎţi. În aceastǎ direcţie a depǎşit vederile şi înţelegerea contemporanilor. Ani de-a rândul, a luptat pentru predarea fizicii pe o bazǎ sǎnǎtoasǎ, experimentalǎ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu